Cariere ABM

Parteneri ABM

















Arta succesului




  Eustress  sau  distress?  Care  este  calea  spre  succesul  companiei  tale?

Putem spune ca in ultimii ani in Romania a avut loc o reala revolutie manageriala in toate domeniile de activitate. Si aici nu este vorba doar despre dorinta de a asimila metode si tehnici manageriale noi, provenite din mediul de business din afara, mult mai bine organizat si mai competitiv, ci si despre ce isi propun astazi cei mai multi dintre noi atunci cand intra pe bancile unei facultati. Ne dorim sa fim manageri, suntem invatati sa ne dorim asta si ceea ce constituie cu adevarat o problema este faptul ca vrem sa ajungem pe aceasta pozitie imediat, indiferent daca avem sau nu experienta necesara, profilul potrivit sau diplomatia indispensabila unui bun manager.

 

Iata insa ca ritmul alert in care traim ne demonstreaza ca nu trebuie sa invatam sa fim manageri numai la locul de munca, ci si in fiecare moment al vietii noastre private. Trebuie sa invatam incet, incet managementul timpului, ca sa putem respecta promisiuni, deadlineuri si sa ajungem acolo unde ne dorim, managementul conflictelor cu partenerii de afaceri sau cu prietenii, “love management” si, ca sa ne putem adapta unei societati   intr-o continua schimbare, care ne vrea tot mai rapizi, mai informati si mai performanti, nu trebuie sa uitam de managementul stresului.

 

Sa pornim de la o intrebare simpla: ce este stresul?

Termenul de stres a fost introdus de Hans Selye in anul 1950, pentru a explica un sindrom de adaptare al organismului la factori de mediu nespecifici. Stresul se dezvolta ca rezultat al interactiunii dintre exigentele mediului de viata al individului si capacitatea si rezistenta sa psihologica. Manifestandu-se pe termen lung, stresul are efecte negative vizibile asupra sanatatii, performantelor si starii de spirit a celui afectat. Iata de ce psihologii afirma ca stresul continuu, provocat de tensiuni zilnice, afecteaza individul in mai mare masura de cat o fac evenimentele nefericite majore, care au o mai mare incarcatura emotionala, dar o frecventa mult mai redusa.

 

Desi poate parea nefiresc, exista “stres bun” si “stres rau”. Iata ce afirma cercetatorii: stresul benefic, numit si “eustress”, este provocat de competitie, de cerintele motivante de la locul de munca si de obligatia de a duce un lucru la bun sfarsit, de a respecta un deadline. Sunt astfel mobilizate cu maxim de eficienta resursele psihice si activate cunostintele si abilitatile profesionale (ganditi-va de cate ori nu v-ati spus ca probabil daca nu ar exista o ultima noapte inaintea examenului sau a predarii unui proiect probabil acesta n-ar fi niciodata terminat).  Daca insa aceste cerinte sunt neplacute individului, imposibil de indeplinit si manifestate cu insistenta pe o perioada indelungata de timp, ele incep sa produca efecte negative si conduc la aparitia stresului negativ (“distress”).

 

Controlorii de trafic aerian au fost cei de la care s-au demarat cercetarile in domeniul managementului stresului, pentru ca multi dintre ei au reclamat stari de nervozitate si oboseala excesiva datorita conditiilor si tensiunii psihice in care isi desfasoara activitatea. Cu timpul, multe din companiile de training si consultanta au inclus in programele lor si cursuri de management al stresului, iar managerii apeleaza la acest tip de educare a personalului pentru a evita costurile antrenate de existenta unei echipe stresate in organizatie. Aceste costuri se regasesc in scaderea performatelor, fluctuatiile de personal, cresterea absentelor pe caz de boala, nerespectarea deadline-urilor, iar starea de stres a unui singur individ atrage suprasolicitarea celor care trebuie sa il inlocuiasca. Nu trebuie sa uitam sa mentionam deteriorarea imaginii companiei, datorita plangerilor repetate ale clientilor si nemultumirii acestora.

 

Costurile reducerii stresului nu sunt insa intotdeauna foarte mari, deoarece se presupune ca un bun manager este capabil sa observe acest fenomen inca dintr-o forma incipienta si sa gaseasca metodele propice pentru a-l compate. Si acestea nu sunt chiar atat de complicate, cuvantul cheie fiind, si de data aceasta, comunicarea. Este important ca managerul sa isi cunoasca angajatii, sa identifice factorii care ii motiveaza sau ii demotiveaza si sa adopte o strategie potrivita. Stresul poate proveni nu numai din supraincarcarea unui angajat cu sarcini pe care acesta nu este capabil din puncte de vedere profesional sa le indeplineasca sau nu are timp sa o faca, ci si din atribuirea unor activitati sub aptitudinile individului, inferioare experientei, calificarii sau capacitatii sale intelectuale. Se stie cat de neplacut este sa nu fii apreciat la justa valoare si sa nu iti fie recunoscute meritele. De aceea atunci cand se observa prezenta unei surse de stres nu este suficient ca angajatii sa invete cum sa se adapteze la ea si sa ii faca fata, ci este necesara indepartarea sau atenuarea cauzei care o provoaca. La locul de munca, astfel de cauze pot fi:

 
  • cultura organizationala – relatiile ierarhice prea formale, lipsa comunicarii, a consultarii personalului in luarea deciziilor, modul in care se realizeaza critica
 
  • cerintele locului de munca – timp prea scurt pentru realizarea unor sarcini complexe, munca repetitiva, monotona, pregatire neadecvata
 
  • relatiile din cadrul echipei
 
  • suportul social – comunicarea cu colegii, cu sefii si cu clientii, echilibrul dintre viata personala si cea profesionala
 
  • schimbarile – nesiguranta locului de munca, incapacitatea de adaptare rapida la schimbari
 

In procesul de monitorizare a stresului, managerul trebuie sa identifice cauzele acestuia si sa gaseasca solutia potrivita, mentinand comunicarea cu angajatii si asigurandu-i pe acestia de confidentialitatea celor discutate, in eventualitatea unui discutii directe. De asemenea, este important sa inteleaga ca implicarea fiecarei persoane in procesul de inlaturare a stresului general, la nivelul intregii organizatii, este vitala. Angajatii pot avea idei bune, pe care managerii le pot folosi, trebuie doar incurajati sa le exprime intr-un mediu flexibil si deschis.

 

Eliminarea, pe cat posibil, a factorilor de stres sau folosirea lor, pe perioade scurte, in beneficiul companiei, pentru a creste coeziunea echipei si a motiva fiecare membru al acesteia este cu siguranta o activitate care cere mult tact, diplomatie si capacitati manageriale deosebite. Insa acestia sunt factori cheie pentru a asigura zambetul angajatilor din cadrul organizatiei. Si mai ales in domeniul vanzarilor si al serviciilor zambetulsi increderea lor au efect direct asupra relatiei cu clientii si implicit asupra cifrei de afaceri a companiei.

 



Irina  Furculesteanu,  Content  Manager  BOS  [2007-03-16]
Salveaza articolul | Recomanda unui prieten




Procesul  de  recrutare  –  un  act  indirect  de  vanzare Cultura  organizationala  –  un  drum  spre  o  afacere  de  succes Light’s  Golden  Jubilee  si  importanta  lui  pentru  Relatiile  Publice Relatiile   eficiente   cu   mass   media,   o   cale   spre   reusita? Fara   idee   de   vanzare,   adio   salut   !  Creativitate  cu  iz  de  succes |



    

Login Membri
User
Pass
Inscriere

Newsletter
Email

Cauta



cauta cu google



        Despre BOS       ABM Community       Parteneri       Harta Site       Contact 

© ABM Community 2004/5/6/7, Toate drepturile rezervate | IE 5, 800x600, 16b | JScript, PHP, MySQL | powered by xilviu